Sfatul medicului

Doctor Silvia Clonda - Medic primar pediatru
Şef serviciu pediatrie CMDTAMP, Str. Washington 8-10

Vă împărtăşesc cu drag din experienţa dobândită de-a lungul anilor în creşterea, îngrijirea şi tratarea copiilor.

Pentru consultaţii la Dr. Silvia Clonda vă puteţi programa la numărul de telefon 0722.789.935

Întreabă medicul pediatru

Caută întrebare

Înainte de a pune o întrebare, folosiţi funcţia de căutare. E posibil ca răspunsul să existe deja în baza noastra de date. Introduceţi termenul căutat în căsuţa de mai jos, rezultatele vor fi afişate pe măsura ce tastaţi.

Numar total de intrebari:


  • copil de 3,9 ani care se culca la orele 23, 24
    "Copil De 3,9 Ani Care Se Culca La Orele 23, 24 " de Diana C, 25 Noiembrie 2009

    copil de 3,9 ani care se culca la orele 23, 24 Buna ziua, Am un baietel de 3,8 ani care de vre-o 2 saptamani nu mai vrea sa se culce seara. El merge la gradinita din septembrie, doarme acolo in jur de 2 ore si dimineata il imbrac, dormind pe la 8 fara 10 dupa care mergem la gradi. Seara, pe la orele 22 cand ii spun in toate felurile sa mergem la culcare, ba ca mergeme la joaca in pat , ba ca mergem sa garam masinile etc, el inecepe inevital cu raspunsul: nu vreau sa vina noaptea. In plus azi dimineata , plangand si dormind totodata imi spunea :"nu mai vreau sa fie noapte" . I-am explicat aseara ce este cu planetele, cu soarele, luna, cu mbrele si lumina, se parea ca a inteles, dar la orele 24 m/a sculat ca vrea sa manance. Ce sa mai fac? A, am uitat seara ii dau ceai cu tei si miere de tei sau lapte cu miere de tei.

    copil de 3,9 ani care se culca la orele 23, 24 Somnul este un indicator important al confortului fizic si psihologic al copilului. Cand apar disfunctii sau tulburari ale somnului, exista factori ce afecteaza capacitatea copilului de a reusi sa adoarma si sa se odihneasca. Faptul ca este relativ recent refuzul de a mai merge la culcare seara ne face sa ne gandim oare ce a determinat aparitia acestui refuz, ce s-a intamplat cu doua saptamani in urma. Copiii sunt afectati si impresionati de ceea ce se intampla in jurul, in special atunci cand nu au inteles sau daca s-au simtit in pericol. Confuzia creeaza teama, iar teama creeaza senzatia de pericol care se poate repeta. Puteti pune in legatura cu ceva de atunci? A existat o situatie, o intamplare, o schimbare acasa, la gradinita, in familie care sa fi dat nastere acestor manifestari? Dorinta lui ferma de "a nu dori sa mai vina noaptea" ne indica ca este ceva foarte tulburator pentru el, o neliniste ce ii genereaza tensiune si teama si care face ca noaptea sa fie un pericol de nesuportat. A nu merge la culcare inseamna a sta treaz pentru a putea controla si preveni orice s-ar intampla. Este important sa reusiti sa aflati impreuna cu el ce determina aceasta teama si cum a aparut ea.

    copil de 3,9 ani care se culca la orele 23, 24
  • copilul meu este adoptat
    "Copilul Meu Este Adoptat" de Tina2008, 13 Noiembrie 2009

    copilul meu este adoptatSunt o mamica fericita deoarece am un baietel minunat in varsta de 4 ani pe care l-am adoptat ;mai intai l-am avut in plasament deoarece l-am luat din maternitate apoi urmand procedura propriu zisa de adoptie.De ceva vreme tot ma gandesc cum sa procedez sa-i spun ca este adoptat,binenteles totul adaptat varstei pe care o are ;eu am mai avut incercari dar pot sa va spun ca-mi este foarte greu sa fac acest lucru deoarece nu vreau sa-l ranesc deoarece este un copil sensibil . Pot sa va spun ca intre noi ca parinti si el este o legatura extraordinara si el simte ca este iubit de noi dar si de cei din familiile noastre.Am incercat prin mai multe metode sa-i aratam cum traiesc unii copii, de exemplu de sarbatori am fost cu el la familii sarace ca sa vada cum traiesc , ca parintii nu au posibilitati pt copiii lor,am facut daruri, l-am invatat sa fie bun , darnic cu cei saraci ,am urmarit emisiuni cu copii aflati in dificultate deoarece acolo se folosesc anumite cuvinte pe care i le-am explicat pe intelesul lui dar tot nu am avut puterea sa fac o legatura cu situatia lui ...Apelez la sfatul dumneavoastra ca specialist sa ma indrumati cum sa procedez sa incep sa-i spun ca este adoptat deoarece dupa cum am mai spus nu vreau sa-l ranesc , Vreau sa va mai spun ca nu a fost un copil dorit de parintii naturali si spun acest lucru pt ca tatal natural nici nu l-a recunoscut ,iar mama naturala l-a nascut in niste conditii precare,l-a adus la spital iar apoi a fugit,fiind gasita dupa ceva timp totusi,motivand ca nu are posibilitati materiale ca sa-l creasca.Cum pot sa-i spun eu asemenea lucruri acum?Sincera sa fiu cand va fi mare doresc sa stie ceva din aceste lucruri deoarece din cate am vazut toti copii adoptati isi cauta parintii naturali si nu vreau sa o vada pe acea persoana ca pe o victima , ca a renuntat la el din motive materiale; adevarul este cu totul altul ,mai ales ca din cauza conditiilor in care l-a nascut a avut si probleme de sanatate .Probabil credeti ca sunt egoista, dar nu sunt- sunt realista deoarece, daca dau timpul inapoi si ma gandesc la tot ce am petrecut cu el pana acum si bune si rele(probleme de sanatate destul de mari),ca sa nu mai spun de emotiile pe care le-am avut pana cand si-a dat acordul in instanta pt adoptie nu-mi vine sa cred ca am avut putere si curaj sa fac acest lucru, . Oricum a meritat tot deoarece este un copil minunat.Cine este in situatia mea poate intelege trairile, emotiile si ingrijorarile mele ca parinte adoptiv ;cel putin noi care luam copii in plasament dela inceput ne asumam foarte multe riscuri .Va multumesc si astept cu nerabdare sfatul dumneavoastra.

    copilul meu este adoptatPuneti o intrebare foarte dificila pentru ca nu exista un moment anume pe care sa il putem preciza pentru a spune copilului ca este adoptat. Acest moment mai degraba decat de timp sau de varsta, tine de legatura dvs cu copilul si capacitatea de a transmite prin aceasta legatura si aceste lucruri care tin de istoria biologica a copilului. Desi afilierea care se produce o data cu adoptarea copilului permite integrarea si adaptarea lui in noua familie, ruperea legaturii cu filierea sa originara lasa urme adanci si creeaza o suferinta datorita secretului pe care copilul il va simti mereu, chiar daca nu ii va fi spus. Cred ca raspunsul ar fi sa ii spuneti atunci cand veti simti ca puteti face aceasta, ca poate asculta ceea ce ii spuneti, ca legatura cu el poate contine acest adevar, care poate fi dureros atat pentru copil cat si pentru dvs. Va pot recomanda, daca simtiti ca va ajuta, sa parcurgeti impreuna cu copilul un demers terapeutic, pentru a elabora impreuna cu un terapeut al legaturilor de familie aceasta istorie complexa.

    copilul meu este adoptat
  • COPILUL MEU
    "COPILUL MEU" de ZSARKO FLORENTINA, 20 Octombrie 2009

    COPILUL MEUDe ce ar putea sa planga copilul meu la gradinita cand se ridica putin tonul?Are 6 ani si nu vad ce ce nu poate sa se abtina si imediat lacrimeaza cand se uita educatoarea mai sever.Care ar fi cauzele? Este normal ca atunci cand nu ia bulina sa fie facut prost si tantalau?

    COPILUL MEUTonul vocii este foarte important pentru un copil. Vocea este primul element de relatie intre mama si bebelusul din burtica, apoi modalitatea prin care mama il linisteste cand plange, cand este agitat sau trist, prin care ii transmite ce simte ea. De aceea, copiii reactioneaza foarte promt la tonul vocii fie linistindu-se daca li se transmite incredere, fie speriindu-se sau agitandu-se daca li se transmite ceva ce le provoaca teama. Este foarte greu sa se abtina, pentru ca acest plans il ajuta sa exprime ceea ce simte in momentul ala, teama sau furia sau suferinta, stari pe care nu le poate pune in cuvinte. Ati reusit sa vorbiti cu el despre momentele alea? Sa va spuna ce simte, cum se intampla? Este foarte util sa comunicati, insa nu in sensul de a-l certa sau intreba autoritar, ci in sensul de a-l ajuta sa vorbeasca, sa va povesteasca. Ceea ce el nu poate sa exprime clar, sa dea o forma il veti ajuta dvs. La fel de important este insa si modul cum a evoluat de cand era mic, cum s-a dezvoltat, cum este relatia cu dvs, cu alti copii, sau cu alti adulti. Poate ca a existat dintotdeauna o sensibilitate, si impreuna am putea afla cum a aparut ea. In ceea ce priveste laudele sau sanctiunile cu buline, din pacate acest sistem nu este atat de folositor pe cat se crede. Pentru un copil, aprecierea adultului este esentiala in incercarea lui de a-si construi o stima de sine. Atunci cand adultul isi exprima nemultumirea, dezamagirea si il sanctioneaza apreciindu-l ca fiind "prost", "tantalau" nu numai ca copilul va resimti multa suferinta, dar incet incet va considera ca el asa este, cum i se spune.

    COPILUL MEU
  • probleme la gradinita
    "Probleme La Gradinita" de AnaZugravu, 19 Octombrie 2009

    probleme la gradinita Buna ziua, fetita mea are 4 ani si 2 luni.Merge la gradinita de stat, la grupa mare- intr-adevar este printre cei mai mici din grupa.Anul acesta au deocamdata o alta educatoare- cea de anul trecut a suferit o interventie chirurgicala. Dupa o prima perioada OK, a inceput sa protesteze cand este vorba de mers la gradi, chiar sa planga cand o las; acasa ma intreaba uneori cu ingrijorare daca mai mergem la gradi si imi spune ca nu vrea sa mearga. Nu doarme la pranz la gradi decat cu mare greutate- sta educatoarea langa ea si cate o ora, pentru ca altfel ii deranjeaza pe ceilalti-, in conditiile in care de altfel doarme la pranz. Azi mi-a spus ca vrea sa fie mica de tot...inteleg clar ca nu e bine si ceva nu merge acolo. Acum o saptamana am vorbit cu educatoarea si saptamana trecuta a fost bine, nu s-a mai vaitat. Azi- din nou. Intre timp a spus ca doamna i-a spus nesimtita(de ce? am intrebat; pentru ca nu dormeam, mi-a raspuns), batausa(l-am lovit pe X care mormaia ca un monstru si ma speria), egoista(aici nu am aflat nimic). La inceput nu am dat atentie acestor cuvinte, dar noi nu le folosim deloc acasa si pana a incepe anul scolar nu le-am auzit de la ea. Poate le-a auzit de la copii si le-a "transferat"?...Educatoarea este considerata o educatoare buna; cum s-o abordez? Va multumesc foarte mult.

    probleme la gradinitaPrimul lucru care imi vine in minte citind ceea ce mi-ati scris este faptul ca schimbarea educatoarei poate sa aiba un efect destul de important asupra copilului. Educatoarea este un substitut matern pentru copii si ei stabilesc o legatura foarte stransa cu ea si plecarea ei neprevazuta, separarea neasteptata provoaca multa suferinta. Astfel, o prima ipoteza privind comportamentul ei la gradinita poate fi legata de o forma de refuz fata de faptul ca s-a schimbat educatoarea. Pe de alta parte, faptul ca va intreaba ingrijorata daca mai merge la gradinita, ca plange, ca vrea sa ramana acasa ne indica faptul ca intr-adevar este ceva acolo care ii provoaca o tensiune sau o suferinta de care doreste sa se protejeze si sa o protejati. Este foarte bine ca ati incercat sa comunicati cu ea si sa incercati sa aflati care este motivul refuzului ei. Din experienta mea in lucrul cu aceste situatii de refuz al gradinitei, ele apar cand copilul nu se simte acolo in siguranta. Insasi faptul de a accepta sa dorma sau nu, ne arata daca copilul are incredere si este linistit ca poate investi acel loc ca pe unul la fel de securizant ca "acasa". Este ceva care ii creeaza aceasta stare, poate fi legat de dna educatoare, fie de ceilalti copii. Indiferent cine spune acele cuvinte sau unde le-a auzit, ele au un impact important asupra ei si o afecteaza. Este bine sa comunicati si cu educatoarea pentru a vedea cum percepe ea aceste lucruri, si sa continuati sa incurajati fetita sa vorbeasca, sa va povesteasca, sa reuseasca sa exprime ceea ce simte.

    probleme la gradinita
  • copii cu ADHD
    "Copii Cu ADHD" de LAURA, 16 Octombrie 2009

    copii cu ADHDde ce copii cu ADHD nu sunt primiti la gradinite?

    copii cu ADHDProbabil ca raspunsul la aceasta intrebare poate fi foarte vast. Insa am sa incerc sa ma raportez la cateva aspecte pe care le-am extras din experienta mea cu parintii acestor copii, care sunt diagnosticati cu "ADHD". In primul rand as vrea sa va spun ca aceasta intrebare o primesc foarte des si ca numarul parintilor care ma solicita pentru a gasi o solutie este foarte mare. Pentru cei mai multi dintre ei este un capat acest diagnostic si pentru copii o eticheta. Dar, ceea ce putem face intotdeauna este de a cunoaste cum este copilul si familia lui, dincolo de aceasta eticheta si de a propune o modalitate de lucru care va ajuta familia si copilul sa iasa din acest perimetru bine delimitat pentru copiii cu ADHD. Este adevarat ca de obicei gradinitele si educatoarele sunt destul de restrictive in a lucra cu acesti copii. Exista si exceptii. Insa lucrurile sunt de inteles daca privim abordarea lor in ceea ce priveste copiii. Este nevoie ca toti sa adere la un model comun si sa nu se diferentieze in ceea ce priveste modul cum rezolva sarcinile, se comporta in clasa sau relationeaza. Astfel este mai usor de lucrat cu acei copii si activitatile se pot desfasura fara obstacole sau dificultati. Ceea ce determina acest refuz este faptul ca gradinitele sunt destul de putin tolerante la "copiii diferiti, altfel". Ori un copil cu ADHD nu este altfel decat un alt copil, ci doar se manifesta diferit. Aceste manifestari au insa nevoie de o intelegere si un efort suplimentar. Daca ajungem sa privim copilul ca pe un copil din grupul de copii si nu ca pe "acel copil", el va reusi sa se integreze si grupul il va ajuta si accepta ca pe orice alt copil.

    copii cu ADHD
Abonare newsletter Gradinite.com::gradinite particulare si de stat
Gradinite Bucuresti - Gradinite.com

Mergi pe forum::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Voteaza poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat Rezultate poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat
Gradinite.com on Facebook
Danone



gradinite bucuresti