Temele de vacanţă

Educaţie - 08 August 2008

Primul lucru pe care îl sesizăm când ne gândim la temele de vacanţă este contradicţia dintre cei doi termeni. Tema se referă la şcoală, vacanţa este perioadă de relaxare. Şi atunci ne întrebăm: care este rolul temelor de vacanţă? Cum simte copilul aceste teme? Care este rolul vacanţei?

“Am 20 de probleme de matematică şi 50 de poezii la româna” îmi spunea un copil care deşi se afla în vacanţă la munte, cerea să i se aducă de acasă manualele, speriat şi stresat fiind că nu are timpul necesar de a termina aceste teme
Pe de altă parte părinţii îmi spun:
“Uită tot până la toamnă. E nevoie să facem în fiecare zi câte ceva”
“Trebuie să intre cu dreptul în noul an şcolar”
“E nevoie să se familiarizeze cu materia din noul an şcolar”
“ Nu ne permitem să pierdem ritmul pentru că urmează un an greu”

Acestea sunt temerile părinţilor, iar temele de vacanţă constituie o asigurare cum că ele nu se vor adeveri şi copilul va fi pregătit pentru ceea ce urmează, nu va pierde vremea toată vara.

Un lucru pe care copilul îl ştie şi îl simte este că vacanţa este diferită de şcoală şi de orarul şcolar. Există mai multă libertate, de care el îşi doreşte să profite la maximum. Dacă vacanţa se constituie într-o prelungire a şcolii, copilul va fi confuz, agasat, iritat şi lipsit de dorinţa de a începe şcoala în septembrie, după ce toată vara a făcut tot teme

Cum am putea atunci să le îmbinăm pe cele două?

Vacanţa fără teme

O parte a vacanţei de vară se poate constitui în plecarea copilului fie în tabără, fie cu părinţii într-o locaţie de vacanţă, unde să se simtă liber şi fără alte implicaţii şcolare. Să se joace, să alerge, să vadă lucruri noi, să doarmă etc. Este partea de vacanţă care îi aparţine doar lui în exclusivitate şi care nu este contaminată de alte preocupări, griji, activităţi.

Vacanţa şi teme

O altă parte a vacanţei se poate constitui într-un program stabilit de comun acord în care un timp este alocat jocului, iar altul temelor. Astfel copilul să nu se simtă constrâns sau tensionat de cantitatea de teme sau de orele petrecute făcând teme, ci să le îmbine cu plăcere. Poate fi lăsat să aleagă când preferă sau ce materie preferă în anumite zile. Poate lucra singur sau alături de părinte sau împreună cu alţii copii care sunt în vacanţă.

Vacanţa şi lectura

Atunci când copilul are foarte multe cărţi de citit, această temă poate deveni o povară, cautând fie să evite, fie să ne spună că nu-i place. Putem transforma lectura într-o aventură. O carte îi poate permite să ajunga oriunde, să fie un personaj fantastic sau sa fie un erou de legendă, poate călători în voie şi poate cunoaşte multe alte personaje şi locuri. Putem citi cu el sau alături de el. Îi putem arata că lectura nu este o temă, ci este o plăcere, plăcerea de a călători cu mintea.

Vacanţa şi şcoala

Adică să fim şi în vacanţă şi la şcoală? Nu pare posibil. Totuşi, putem aminti, recapitula, învăţa multe lucruri împreună cu copilul mergând în vizită la muzee, la grădina zoologică, la expoziţii, teatru, circ etc. este un mod de învăţare interactiv şi o modalitate de a petrece timpul împreună. Ce poate fi mai interesant ? să cunoşti animalele răsfoind o revistă sau avându-le faţă în faţă cu tine? Să înveţi speciile de fluturi pe dinafară sau să le şi vezi pentru a-i recunoaşte cu uşurinţă.

Vacanţa la şcoală

Mulţi părinţi profită de timpul alocat vacanţei pentru a-l duce pe copil la cursuri şi activităţi pe care copilul le poate face numai acum cât are mai mult timp la dispoziţie. Să înveţe o limbă străină, să ia lecţii de pian, să facă sculptură sau pictură, să ia lecţii de înot. Aceste activităţi pot fi folositoare şi chiar distractive în măsura în care copilului îi fac plăcere şi şi-a manifestat preferinţa pentru ele. E bine să ştim cum preferă să îşi petreacă timpul şi să alegem acele activităţi spre care înclină şi copilul. Altfel vacanţa va fi o corvoadă în care deşi a făcut o mulţime de lucruri, ele l-au obosit, stresat, iritat.

Oricum ar fi, vacanţa este un prilej de relaxare, odihnă si plăcere pentru copil. Temele pot şi ele inserate în acest program, însă fără a deveni prioritare sau predominante. Nici măcar “maratonul de final”, specific ultimelor două săptămâni de vacanţă nu este soluţie.

Psiholog Cristina Călărăşanu
CPAP- Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie
www.centrupsihologie.ro