Copilului i se cuvine totul?

Copilului i se cuvine totul?

Psihologie - 04 Septembrie 2013

Inca din primele momente de viata, copiii cer. Plansul lor reprezinta un mod de a te informa ca isi doresc ceva: mancare, somn, atentie, caldura, mangaieri etc. Pe masura ce cresc, modul lor de a comunica se schimba, astfel incat nici nu au invatat bine sa mearga in picioare si nu le mai tace gurita: vor tot ce vad, tot ce misca, tot ce le trezeste curiozitatea, sunt de neoprit! Aproape ca e un cosmar, pentru foarte multi parinti, sa mearga la magazin pentru ca lista de cumparaturi nu doar ca e imposibil de respectat, ci este facuta praf de micul terorist care vrea tot ce ii cade in mana.

Evident, nu este vorba doar despre nevoia lui de a incerca lucruri noi sau despre dificultatea parintilor de a trasa limite – este vorba si despre societate si nevoile omului contemporan, in ansamblu. Reclame peste reclame cu produse care targeteaza copiii, prieteni care primesc cele mai noi gadget-uri si care castiga popularitate din cauza lor si, nu in ultimul rand, nevoia ancestrala a oricarui parinte de a oferi tot ce e mai bun odraslei sale. Chiar daca nu mai traim acum 3000 de ani, cand acest lucru se traducea mult mai simplu in hrana si protectie, sta in fiecare dintre noi nevoia biologica de a oferi totul copilului nostru. Insa e important sa ne dam seama ca a-i da permanent totul pe tava, cum a aratat spre obiectul dorit sau a mimat un plans timid, nu este de ajutor pentru dezvoltarea lui. Atitudinea de genul “exist, asa ca totul mi se cuvine” nu trebuie incurajata daca esti un parinte responsabil.

Indiferent de varsta, copiii trebuie sa inteleaga ca traim intr-un sistem social unde fiecare trebuie sa dea si sa primeasca, sa isi catige lucrurile bune de care vrea sa se bucure. In acest fel, se educa responsabilitatea, capacitatea de a aprecia, perseverenta, motivatia, atentia si grija pentru sine si pentru ceilalti. In consecinta, e eficient si recomandabil sa nu ii pui pe tava copilului tot ce vrea, imediat ce vrea. Invata-l sa castige lucrurile dorite. In plus, analizeaza-te si pe tine.

Ce te face sa vrei sa ii oferi imediat tot ce isi doreste? Vrei sa cumperi ceva de la copilul tau? Poate faptul ca nu ai destul timp pentru el, poate ca il vezi suparat si nu stii alte metode de a-l inveseli decat oferindu-i obiecte, poate ca vrei sa fiti prieteni si crezi ca refuzandu-l iti tai aceasta sansa... Sunt o multime de lucruri care pot trece prin mintea unui parinte dispus sa ofere totul. Analizeaza aceasta tendinta si afla daca exista la tine si in ce masura iti poate afecta relatia cu copilul tau.

Un al doilea pas este sa ii explici copilului importanta castigarii lucrurilor pe care si le doreste. Daca bate din picior si porunceste sa ii cumperi cel mai nou telefon, e un moment perfect pentru a-i explica in ce fel poate sa primeasca acest lucru. E de ajuns sa apelezi la putina logica pentru ca el sa inteleaga cum functioneaza societatea din care, mai devreme sau mai tarziu, va face parte in mod activ, nu doar ca si consumator. De exemplu, ii poti spune asa: “Oamenii lucreaza si pentru bani, pe langa pasiunea pentru ceea ce fac. Trebuie sa faca asta pentru ca totul costa. Daca vrei acel telefon, ai doua variante: il faci singur sau te angajezi, pe perioada vacantei de vara, la un restaurant ca sa castigi destui bani si sa ti-l cumperi. De ce costa? Pentru ca oamenii care l-au facut au nevoie de bani, la randul lor, pentru diverse lucruri, inclusiv pentru a manca la restaurantul unde lucrezi tu.” In acest fel, copilul nu doar ca intelege importanta banilor, ci si faptul ca in societate lucrurile sunt legate si oamenii au nevoie unii de altii pentru a-si satisface nevoile. Evident, exista riscul ca el sa inceapa sa planga sau sa te santajeze in alte moduri pentru a primi ce doreste. Este momentul sa schimbi tactica. Iata pasii prin care sa il faci sa inteleaga ca nu mai are un an ca sa primeasca tot ce doreste pe baza unei cereri extrem de sonore si de violente facute in mod public:

Primul “Nu”

Chiar daca te doare inima sa il vezi cum se desumfla ca ai zis “nu” cererii lui, oricat de marunte, nu da inapoi. Cu siguranta mai are 50 de masinute si planeta va continua sa se roteasca si fara sa i-o cumperi acum pe a 51 a. Tot ce trebuie sa faci este sa stii cum sa spui “nu”. Nici pe departe prin agresivitate, ci sub forma unei sugestii: “acest obiect costa, bugetul pe care il avem acum ar trebui sa se adreseze altor prioritati, asa ca ai putea sa iti cumperi masinuta asta cu banii de alocatie sau sa o pui pe lista lui Mos Craciun”. Aratand ca are variante prin care sa o obtina singur, ii dai de inteles ca obiectul poate fi al lui, dar ca trebuie sa si-l castige. Pentru a sublinia si mai tare acest aspect, e nevoie sa ii arati ca tu si partenerul tau lucrati pentru a cumpara obiecte, nimic nu vine pe gratis si ca acelasi lucru il poate face si el – fie te ajuta prin gospodarie, fie isi strange banutii de la colindat, fie ii scrie o scrisoare lunga si fara greseli gramaticale lui Mos Craciun, cu siguranta are de unde alege daca vrea.

Regulile noi

In functie de varsta, e important sa discuti cu copilul despre trecerea de la “ai tot ce vrei la o bataie din palme” la “trebuie sa muncesti ca sa primesti ce vrei”.

Pentru copii si pre-adolescenti, lucrurile se pot schimba mai usor. Le poti spune ca, incepand din acel moment, pot sa isi faca singur mici bucurii daca sunt dispusi sa lucreze pentru ceva banuti in plus (pe langa banii de buzunar dati saptamanal sau in locul lor, tu decizi). E necesar sa le explici ca nu este vorba despre a-si face patul sau a-si strange hainele din camera, ci despre sarcini care nu ii privesc direct pe ei: sa stranga frunzele din fata casei, sa ia rufele de la curatatorie, sa iti spele masina etc. Pentru fiecare mic “serviciu” va fi rasplatit, asa cum si tu esti rasplatit/a la job-ul tau. Evident, explica-i ca vrei sa faca asta pentru a se pregati sa devina adult, responsabilitatea unui castig financiar fiind specifica adultilor. Totusi, nimeni nu se naste adult, ci devenim adulti incetul cu incetul, iar drumul spre acel moment incepe devreme. Inclusiv cu sarcini marunte, pentru care sa fim rasplatiti financiar.

Pentru adolescenti, lucrurile sunt ceva mai complicate. Daca pana la 14-15 ani nu ti-ai invatat copilul ca nu i se cuvine totul pe lume si ca e de ajuns sa ceara ca sa i se dea, va trebui sa iti pui la munca puterea de convingere pentru ca altfel nu va vrea sa renunte la avantajele avute. De aceea, poti sa il inviti la o discutie. Conteaza foarte mult si modul in care il inviti. Poti sa il intrebi daca vrea sa fie tratat ca un tanar adult sau ca un copil. Cel mai probabil, va vrea sa fie privit ca un adult si va accepta invitatia ta (nu de alta, dar a fi privit ca un copil in continuare inseamna si a i se limita anumite libertati). Atunci poti sa ii vorbesti intocmai ca unui adult: despre responsabilitati, despre modul in care faptul ca primeste bani de buzunar fara sa faca nimic zguduie bugetul, despre metode prin care isi poate permite lucruri facand diverse activitati. Tine cont ca ai in fata un adult, chiar daca foarte tanar, asa ca vorbeste-i concentrandu-te pe fapte, nu pe emotii: ce vrea sa faca, in ce fel poate face acele lucruri, ce va primi pentru ele, ce poate face cu banii. Negociezi. Daca refuza, atunci sisteaza suportul financiar nelimitat si aminteste-i, de cate ori cere bani pentru un nou joc video sau o noua bluza, de oferta pe care i-ai facut-o.
Pentru a-l motiva si mai tare, daca te refuza, fa oferta aceasta fratilor sau surorilor lui (mai ales celor mai mici). Dincolo de faptul ca va avea nevoie de bani, va exista si competitia care e sanatoasa daca e pastrata in limite medii.

In final, nu uita ca ii faci un bine copilului tau. In fond, e vorba de o lectie de viata. E important sa stie ca merita lucruri bune, dar si ca trebuie sa munceasca pentru ceea ce vrea. Altfel, va creste cu sentimentul ca “nu e nevoie sa muncesc pentru a primi ce vreau, sigur se va gasi cineva sa imi ofere acel lucru mai devreme sau mai tarziu”. Din pacate (sau poate din fericire!), lumea nu functioneaza asa.  Odata ce va pleca de acasa, va fi izbit in fata de responsabilitati si obligatii. Ii va fi cu atat mai greu cu cat nu a invatat cum sa faca fata traiului pe cont propriu. Iar tu vei privi neputincios cum se straduieste sa recupereze sau vei continua sa fii, mai departe, sacul lui fara fund. Nu uita insa ca nu poti fi alaturi de copilul tau pana iese la pensie, asa ca nu amana prea mult lectia responsabilitatii si a castigului propriu. E pentru binele tuturor!

Un articol Learn2b

Aboneaza-te la newsletterul Gradinite.com si primesti saptamanal articole pentru parinti pe teme de sanatate, educatie, psihologie si timp liber. Click aici

Articole copii Gradinite.comRSS Articole Gradinite.com


Abonare newsletter Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Mergi pe forum::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Voteaza poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat Rezultate poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat
Gradinite.com on Facebook
Danone



gradinite bucuresti