Nevoia de competitie, o problema?

Nevoia de competitie, o problema?

Psihologie - 19 Iunie 2013

Traim intr-o lume hiper-competitiva. Nu e de ajuns sa participi, important si vital e sa castigi. Suntem invatati de mici ca trebuie sa fim cei mai buni. Asa ca nici nu ne mai mira daca vedem copii de 3 ani care plang de rup pamantul pentru ca nu li s-a dat lor prajitura cea mai mare sau n-au primit cele mai multe bulinute din grupa. Totusi, un copil mult prea competitiv poate fi semnul unei probleme emotionale care, neconstientizata si nerezolvata, poate duce la un adult cu personalitate problematica, un adult perfectionist, nemultumit de sine, nefericit. Mai jos, va prezentam cauzele competitivitatii exarcerbate la copii si metode de a-i ajuta pe acestia sa se relaxeze. Viata e mai frumoasa cand o traim la pas si cand ne bucuram de fiecare lucru pe care ni-l ofera calatoria prin lume, iar copiii au nevoie sa invete acest lucru cat mai devrem, chiar de la parintii si instructorii lor.

Competitie, sentimente intense si trauma


Ti se pare ciudat ca pustiul face atata scandal pentru orice lucru insignifiant? Emotiile pe care el le exprima in raport cu o situatie sunt, de fapt, deplasari de la alte obiecte care l-au ranit in trecut. Chiar daca mintea noastra de adult considera ca nu ar avea ce sa il afecteze atat de tare, e important sa intelegem ca exista o diferenta de majora in perceptia copilului si a parintelui fata de acelasi eveniment de viata. Uneori nici nu ne dam seama de evenimentele care afecteaza copilul, dar episoade precum o atmosfera tensionata in casa, o zi stresanta, o stare emotionala agitata din partea parintelui pot fi interpretate de copil ca atacuri directe asupra lui. Evident ca nu putem tine copilul intr-un bol de sticla unde sa nu il atinga nimic. Important este sa intelegem ca aceste evenimente pe care el le traieste ca traumatice sa fie acceptate si vindecate ulterior. In plus, sunt situatii de viata obiective pe care un copil le suporta mai greu decat un adult – o spitalizare, o boala si tratamentul aferent, separarea parintilor, absenta unei alte rude semnificative, aparitia unui nou copil in familie. In astfel de momente, el traieste intens sentimentul de pericol, de nesiguranta si, mai ales, de insuficienta atentie. De aceea, in situatiile de viata ulterioare, situatii care il vor rascoli pe acelasi palier emotional, va avea tendinta sa traiasca totul mai intens. Practic, nu plange pentru ca nu i-ai pus lui prima data in pahar, ci pentru un eveniment anterior pe care, evident, nu l-a depasit si pe care il aduce in prezent. Odata ce ai inteles acest mecanism, poti sa ii fii de ajutor copilului. Avem cativa pasi mai jos!

1.    Recunoaste semnele

Desi te bucura ca este ambitios, nu ar strica sa vezi cand ambitia lui sare calul si va face tuturor probleme. Iata cateva semne pe care sa le iei in considerare (pe langa tavalitul pe jos pentru ca nu i-a iesit totul cum a vrut!):
“Sunt cel mai tare” - e ceva normal la varste mici sa isi doreasca sa fie mereu ca el. Totusi, daca transforma totul intr-o competitie, in care sa le arate tuturor ca el e cel mai tare, iar ceilalti nu sunt in stare de nimic, n-ar trebui sa mai razi cu gura pana la urechi. De ce? Narcisismul si superioritatea afisate ostentativ sunt semnalele unui complex de inferioritate si ale unei imagini de sine defectuoase. Probabil, in sinea lui, isi doreste, mai degraba, sa piarda ceilalti decat sa castige el pentru ca, in acest fel, nu va mai avea sentimentul ca altii sunt valorosi (deci demni sa primeasca atentie) si el nu.
“Ca mine sau deloc” - prefera sa nu mai manance sau sa stea in camera lui suparat daca nu l-ai lasat sa termine jocul inceput sau nu i-ai servit felul de mancare principal. In acest mod, copilul te pedepseste si iti arata ca, de fapt, nu ai castigat confruntarea voastra. E tot un mod de a-ti spune ca e nefericit si ca se simte intr-un impas pe care, daca nu il poate infrunta, prefera sa il paraseasca pe usa din dos.
“Cand pierd, tristetea e mai mare decat bucuria pe care o resimt cand castig” - se intampla des si in cazul perfectionistilor. Pentru ca nicio victorie nu e de ajuns ca sa le umple golul interior, totul devine o cursa in care trebuie sa castige titlu dupa titlu, fara a se bucura de nimic. Evident, cand pierd, se simt total secati de energie si totul devine un sfarsit de lume. Acest fel de a functiona se invata, din pacate, din copilarie.
“Sunt ceea ce reusesc” - daca pierde, copilul simte ca nu are nicio valoare. El, ca persoana, se simte valoros doar daca lucrurile in care se implica sunt de succes. Altfel, totul se prabuseste. Un parinte care incurajeaza acest mod de functionare creste un copil care, mai tarziu, va deveni adultul incapabil sa se delimiteze de rolul social, profesional sau relational, incapabil sa isi simta si sa isi recunoasca valoarea dincolo de indicii externi (sunt valoros daca am ajung sef, daca ma casatoresc cu cea mai frumoasa fata, daca am multi prieteni etc). Evident, acesta este un mod neautentic de a trai viata, pentru ca fiecare om este mai mult decat suma actiunilor sau posesiilor sale.

2.    Umple golul cu iubire si valoare

Sunt doua tehnici simple si de ajutor.
Atunci cand castiga, bucura-te pentru el. Fa-l sa castigi cat mai des. Lauda-l pentru acest lucru si lasa-l sa simta ca e apreciat pentru victoria lui. Invata-l sa se bucure de ea. De exemplu, cand jucati fotbal, da-i voie sa inscrie cat mai mult si amuza-te de faptul ca esti atat de usor de invins (in acest fel va invata si ca nu e rau sa pierzi, iar data viitoare poate va sti sa se amuze si el ca a incasat un gol). Provoaca-l la jocuri in care este rasplatit cu iubire – cine ajunge primul la masa, primeste bucata de tort cu cireasa pe ea. Apoi alterneaza, cine ajunge ultimul la masa, primeste prajitura cu cea mai multa crema. Poti inventa fel si fel de tehnici pentru a-i arata ca, de fapt, totul e o distractie si nu trebuie sa transforme orice intr-o batalie pe viata si pe moarte.
Atunci cand pierde, da-i voie sa-si exprime si sa lase emotiile sa se manifeste. Are nevoie sa planga acum pentru ceva care l-a durut foarte tare mai demult. Nu trebuie sa rezolvi nimic in acel moment, trebuie doar sa fii acolo si sa ii dai voie sa isi traiasca durerea ne-exprimata. Poti sa-l tii in brate, sa il managai, sa ii spui ca e in regula. Nu ii sterge lacrimile, nu ii spune sa se opreasca – are nevoie sa se exprime. Apoi umple locul golit de durere cu iubire. Faceti impreuna lucruri care sa ii arate atentia ta, grija ta si iubirea. Si nu uita ca si vorbele sunt la fel de importante ca faptele atunci cand esti mic – spune-i ca-l iubesti, asa cum e, ca e minunat si ca acest lucru nu se va schimba niciodata. Iubirea neconditionata vindeca.

3.    Cere ajutor

Nu e usor sa te confrunti cu problema unui copil care sufera. Te simti incapabil, poate chiar traiesti panica faptului ca nu l-ai crescut cum trebuie. Ca nu esti un parinte bun! Nu exista parinti perfecti, nu exista copii usor de crescut. Da-ti voie sa fii asa cum esti si, atunci cand simti ca nu il poti ajuta pe copilul tau, cauta solutii in alta parte. Poate chiar a trait o situatie dificila si nu e de ajuns sa ii oferi tot ce vrea ca sa nu resimta plecarea din casa a unuia dintre parinti, de exemplu. Poate ca are nevoie de suportul unui specialist sau poate ca tu ai nevoie de asta. Informeaza-te, citeste, cauta parinti care se confrunta cu acelasi gen de probleme. Accepta situatia si apoi mergi spre solutii – dar nu singur/a, ci impreuna cu copilul tau. Stai conectat/a cu el, cu modul lui de a reactiona, de a se manifesta, de a simti si iubeste-l asa cum e. Incearca sa il ajuti fara sa fii salvatorul lui – uneori are nevoie de un prieten, de cineva care sa il inteleaga si sa il accepte asa cum e. Nu exista umar mai primitor pe care sa planga decat cel al unui parinte-prieten. Si nu exista iubire mai puternica decat a unui parinte care isi accepta copilul cu tot ce este el. Un copil iubit e un copil valoros. Iar un copil care stie ca e valoros vrea de la viata mai mult decat competitie!

Un articol Learn2B

Aboneaza-te la newsletterul Gradinite.com si primesti saptamanal articole pentru parinti pe teme de sanatate, educatie, psihologie si timp liber. Click aici

Articole copii Gradinite.comRSS Articole Gradinite.com


Abonare newsletter Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Mergi pe forum::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Voteaza poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat Rezultate poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat
Gradinite.com on Facebook
Danone



gradinite bucuresti