Legatura speciala dintre mama si copil

Legatura speciala dintre mama si copil

Psihologie - 25 Iunie 2009

Majoritatea copiilor sunt mai atrasi de mamele lor decat de tati, iar acest lucru nu este intamplator. Legatura copilului cu mama este una speciala, care se dezvolta cu mult inainte de nastere. Nu trebuie uitat faptul ca, vreme de 9 luni, bebe si mama au stat tot timpul impreuna.

Se stie foarte bine ca prima fiinta cu care intra in contact copilul este mama.
In momentul nasterii se creeaza legaturi indestructibile intre micut si cea care l-a adus pe lume. Inca din primele ore de viata, bebe percepe prezenta mamei ca pe o stare de bine, deoarece ea il hraneste, ea ii vorbeste, ea il dezmiarda, ea ii schimba scutecele. Doar mama este cea care ii aduce confortul si multumirea. De cate ori deschide ochii, copilul are in fata chipul zambitor al mamei. Glasul ei, glas dulce si melodios, ii este foarte cunoscut, caci, de-atatea ori, i-a alinat durerea. Bratele ei, pielea ei calda si catifelata, sanul dulce, toate acestea ii ofera un confort maxim. Insa bebe il recunoaste foarte usor si pe tatal sau, dupa voce, dupa miros. Familiaritatea mirosului produce un sentiment de siguranta, inlaturand totodata nelinistea micutului.

Cel mai adesea, copiii traverseaza niste praguri. Cat sunt bebelusi, atat baietii, cat si fetele sunt atasati de mama. Insa, pe masura ce inainteaza in varsta, copiii incep sa-l simpatizeze si sa relationeze mai mult cu unul dintre parinti (de obicei, cu tatal). Nu trebuie sa iti faci probleme in aceasta privinta, caci ei vor ajunge si la momentul in care vor realiza ca ambii parinti sunt la fel de importanti.

„Buni“ e mai buna...!

Exista si o vorba batraneasca, conform careia baietii se ataseaza mai mult de mama, iar fetele de tata. Si cum mai toate vorbele batranilor s-au dovedit a fi adevarate si aceasta este, in mare masura. Desi exista si exceptii. Nu putini sunt baietii care prefera compania tatalui si fete care o prefera pe cea a mamei. Totusi, sunt copii care au dezvoltat un atasament profund pentru bunici, preferandu-i in locul parintilor. Acest lucru nu este de mirare, caci, la varsta copilariei mici, prichindelul speculeaza orice ocazie si o transforma intr-un atu pentru el. Si cine altii decat bunicii se coboara la mintea nepoteilor, pentru a le indeplini cele mai nastrusnice idei. Deoarece bunicii sunt foarte permisivi, copiii uita cu desavarsire regulile impuse de parinti. Asadar, daca te-ai hotarat sa-l trimiti pe cel mic in vacanta la bunici, ar trebui, mai intai, sa porti o discutie serioasa cu acestia, pentru a stabili cu certitudine anumite limite (programul meselor, orele de somn, ce anume are voie sa manance si ce nu etc.) pe care copilul sa nu poata primi ingaduinta de a le incalca. Altfel, la intoarcerea acasa, in loc de ingerasul cel cuminte, vei avea un copil capricios, care iti va reprosa, ori de cate ori se iveste ocazia, ca esti o „mama rea“ si ca vrea la bunica.

Il vreau pe tata!

Multi copii, fie ei fete sau baieti, il prefera pe tati. Fara sa vrei, iti vei pune intrebarea: De ce oare? Dintr-o data iti vin in minte toate sacrificiile pe care tu, ca mama, le faci pentru binele si siguranta copilului tau. Tu esti cea care ramai in fiecare zi acasa cu cel mic, ocupandu-te de educatia lui, dar, in acelasi timp, incercand sa nu-ti neglijezi nici indatoririle fata de sot. Tu esti cea care ii pregateste cu multa dragoste micul-dejun si mesele din timpul zilei, tu esti cea care il ia in brate in fiecare dimineata si merge cu el la chiuveta, invatandu-l cum sa-si spele manutele, ochisorii si dintisorii, tu esti cea care il ajuta sa se imbrace si sa se incalte, tu esti cea care ii alina durerea atunci cand cade si face „buba“, tu esti cea care vegheaza la capataiul lui atunci cand are febra sau il doare burtica, tu esti cea care, si care, si care... Dar, totodata, tot tu esti si cea care il cearta de fiecare data cand face cate o mica ghidusie. Toate acestea se intampla in timp ce tati este la serviciu (si nu-l condamnam pentru asta), iar seara, cand ajunge acasa, gaseste totul pus la punct.

Nu trebuie sa te surprinda faptul ca, atunci cand il va vedea, copilul va alerga sa-i sara in brate, marturisindu-i cat de mult i-a lipsit. Din acest moment, cel mic probabil ca va uita de prezenta ta, incercand sa petreaca putinul timp ramas (pana la ora de culcare) cu tatal sau. Nu trebuie sa te deranjeze acest lucru, deoarece intervine dorul, iar copilul isi exprima astfel nevoia si de celalalt parinte. El stie foarte bine ca are doi parinti, iar prin aceasta atitudine compenseaza lipsa tatalui pe parcursul intregii zile. Nu trebuie sa te superi daca, atunci cand vei vrea sa-i citesti povestea de „noapte buna“, el va dezaproba prezenta ta si o va cere pe cea a tatalui. Asta nu inseamna ca nu te iubeste si nu apreciaza tot ceea ce faci pentru el. Atata timp cat tu esti toata ziua in preajma lui, el stie cam tot ceea ce poate face, sau nu, in prezenta ta. De aceea, este normal sa vrea sa exploreze si relatia cu tatal. Ceea ce trebuie ca tu sa intelegi este ca nu e bine sa dramatizezi situatia. Nu lasa gelozia sa puna stapanire pe sentimentele tale, caci nu este cazul. Trebuie sa intelegi ca fiecare dintre parinti are rolul lui in relatia cu copilul. Rolul tau este acela de a-i oferi sprijin, siguranta (desi mic, copilul simte foarte bine acest lucru), in timp ce tatal este perceput ca un adevarat partener de joaca.

Trebuie sa inveti sa gestionezi si astfel de situatii, de aceea ar trebui sa incepi prin a te implica si tu (desi o zi intreaga de munca te-a cam epuizat), alaturi de tati, in jocurile distractive cu cel mic. Inclinatia copilului de a-si prefera tatal poate aparea si in cazul in care in sanul familiei si-a facut aparitia un nou membru: fratele mai mic. El va vedea aceasta „marire“ a familiei ca pe o inlocuire a sa cu altcineva, lucru care nu-i va pica bine deloc. E normal ca atentia ta sa se indrepte cu precadere asupra mezinului, insa ai grija sa-l implici si pe el, pentru ca gelozia sa nu-si arate coltii. Nu e bine sa faci comparatii intre cei doi copii si, mai ales, incearca sa faci intotdeauna parte dreapta intre ei. Altfel, cel care se va considera nedreptatit va alerga in bratele tatalui, crezand ca pe el il iubesti mai putin.

Mama ramane pe primul loc!


Cu siguranta ca toate aceste nelinisti ale tale vor disparea in momentul in care, impreuna cu copilul, veti incepe sa explorati experiente noi, necunoscute pana acum de el. Un bun exemplu ar fi prima zi de gradinita. Deoarece tu esti simbolul sigurantei, al increderii, sigur copilul va prefera sa paseasca alaturi de tine (si nu de tata), tinandu-te strans de mana, in aceasta lume noua. Si, gandindu-te mai bine, ai sa ajungi la concluzia ca mama este primul si ultimul refugiu al copilului pentru a obtine intelegere si caldura. Pe tine te va striga atunci cand cade si se loveste, cand ii este foame sau cand il doare burtica.

Autor: de Despina Bodoc
Acest articol a fost preluat de pe sigla

Aboneaza-te la newsletterul Gradinite.com si primesti saptamanal articole pentru parinti pe teme de sanatate, educatie, psihologie si timp liber. Click aici

Articole copii Gradinite.comRSS Articole Gradinite.com


Abonare newsletter Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Mergi pe forum::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat

Voteaza poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat Rezultate poll::Gradinite.com::gradinite particulare si de stat
Gradinite.com on Facebook
Danone



gradinite bucuresti